Pentru întâiași dată ucenicilor li s-a dat numele de creștini în Antiohia.
Faptele apostolilor 11:26
Creștinismul se născuse de ceva vreme, în camera de sus din Ierusalim, în casa Mariei, dar a trebuit să treacă o altă vreme până când acesta să fie recunoscut de societate. Este interesant că nu creștinii și-au ales numele, ci lumea din jur le-a atribuit un nume. Cuvântul „creștin” vine de la cuvântul „Hristos” și sugerează că aceia care poartă numele de creștini au suficiente elemente de comportament și imagine care să-i identifice ca urmași și susținători ai lui Isus Hristos.
Pentru ca lumea din jur să-i poată identifica pe creștini ca atare, aceștia au nevoie să Îl așeze pe Hristos în centrul lor de interes, de greutate și de echilibru. Odată situat acolo, Hristos va începe să Se manifeste natural în cuvintele și faptele purtătorilor lui Hristos în suflet. De aceea El spune: „Rămâneți în Mine, și Eu voi rămâne în voi!” (Ioan 15:4).
În mod dureros, societatea denumită generic astăzi „creștină” nu mai reflectă de mult valorile de bază ale creștinismului. Din acest motiv, unii analiști și observatori ai vieții sociale numesc acest fenomen „post-creștinism”, adică ceea ce a fost cândva creștinism și nu mai este. E dureros să observăm că tensiunile și tulburările cu aspect războinic afectează la fel de mult zonele geografice locuite de creștini. Și această tragedie nu este doar de curând, ci de pe vremea când lumea cunoscută se autointitula cu emfază „creștină”.
Creștinismul autentic încă persistă, dar nu mai formează o majoritate morală extinsă, ci mici enclave. Ba, mai mult, pe alocuri e format doar de indivizi presărați printre contemporani, nebăgați în seamă de aceștia. Acest creștinism adevărat este produs astăzi, ca și în Antiohia, prin reașezarea lui Hristos în centru. Dacă această experiență va fi bine adaptată momentului istoric și specificului cultural, creștinismul are toate șansele să devină din nou atractiv și convingător.
Cum pot facilita un creștinism autentic în viața mea privată și în imaginea mea publică?
