Carl Friedrich Gauss – matematician, fizician şi astronom
Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă! (Psalmii 90:12)
Viaţa este ca un test la matematică. Aduni, împărţi, scazi, înmulţeşti şi, când îţi dai seama că ai greşit calculele, se sună şi este deja prea târziu. Sper ca tu – cel care citeşti aceste rânduri – să faci calculele bine de la început. Iar dacă se întâmplă să greşeşti, sper să-ţi dai seama înainte de a fi prea târziu.
Probabil că ai auzit de Carl Friedrich Gauss. Provenit dintr-o familie care nu s-a putut ocupa de educaţia lui, a învăţat singur cititul şi calculul aritmetic, dovedindu-se un copil precoce. La vârsta de 7 ani, a început şcoala primară şi a fost remarcat foarte repede de Buttnes şi Martin Baltels, aceştia continuând să îi fie profesori şi în gimnaziu. După ce a primit o aprobare de la ducele de Braunschweig, Gauss a intrat la Colegium Carolinum în 1792. A descoperit legea lui Bode, teorema binominală şi teorema numerelor prime. La 10 ani, cunoştea probleme de analiză superioară, precum şi limbi clasice (latină, greacă) şi modeme (engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă).
În 1795, Gauss a părăsit oraşul Braunschweig pentru a studia la universitatea din Gottingen. Unul dintre profesorii lui a fost Abraham Gotthelf Kastner, pe care Gauss l-a provocat de multe ori.
În 1798, a plecat din Gottingen fără diplomă. În perioada respectivă, a făcut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, şi anume construcţia unui poligon cu 17 laturi, folosind doar rigla şi compasul, considerată cel mai mare progres în domeniu de la matematicienii Greciei Antice.
Roxana Budu, LTA, Craiova
