Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mâini şi să-ţi fie ca nişte fruntarii între ochi. Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale. (Deuteronomul 6:6-9)
Calificarea pentru înalta misiune de a fi părinte se învaţă pe genunchi, lângă marele învăţător Isus Hristos. Chiar dacă mulţi încearcă să consulte cele mai bune manuale de educaţie, totuşi aceasta se învaţă la locul de muncă, având ca obiect de studiu chiar propriii copii, care sunt unici. Este nevoie de sfatul divin, iar un părinte responsabil şi credincios îl va găsi întotdeauna în Cuvântul marelui învăţător. Educaţia îşi are locul şi timpul ei.
Un gând inspirat spune: „Dumnezeu a plănuit ca familia să fie cel mai mare mijloc de educaţie dintre toate. În cămin trebuie începută educaţia copilului. Aici este prima lui şcoală. Aici, avându-i pe părinţii săi ca profesori, el trebuie să înveţe lecţiile care urmează să-l îndrume pe tot parcursul vieţii – lecţii cu privire la respect, ascultare, bun-simţ, stăpânire de sine. Educaţia primită în cămin reprezintă o putere decisivă spre bine sau spre rău. În multe privinţe, aceasta se face fără vorbe şi în mod treptat, însă, dacă sunt puse în aplicare în direcţia cea bună, ele devin o putere însemnată de partea adevărului şi a neprihănirii. Dacă copilul nu este educat în mod corespunzător aici, Satana îl va educa prin mijloacele alese de el. Cât de importantă este atunci şcoala din cămin?” (Ellen G. White, Căminul adventist, p. 182) Câteva secrete pe care trebuie să le avem în vedere:
„Nu spune vorbe. Ceea ce eşti stă înaintea ta şi vorbeşte cu glas de tunet, astfel că nu pot auzi ceea ce tu vrei să contrazici prin cuvinte.”- Ralph Waldo Emerson
„Nu este suficient doar să practici ceea ce predici, ci trebuie să şi predici ceea ce practici.” Copiii noştri au nevoie şi de cuvintele noastre, nu doar de fapte. Pentru un impact maxim, nu este suficient doar să-i învăţăm despre valori, dar trebuie să le prezentăm şi raţiunea, şi credinţa care stau la baza lor. Părinţii trebuie să îndrume, să înveţe, să asculte, să povăţuiască. Dragostea este temelia pe care clădesc părinţii.
Părinţii trebuie să-şi înveţe copiii să gândească, nu ce să gândească. Rugaţi-vă! Este soluţia sigură în formarea copiilor noştri.
Fă astăzi din căminul tău preocuparea cea mai importantă şi nu uita că Domnul Isus are soluţii când noi nu mai avem niciuna.
Ortensia Profir, Moldova
