Mângâierea, în lumea animală

Cel ce suferă are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atotputernic. – Iov 6:14

În pădurile tropicale din Africa trăieşte o specie de maimuţă numită „bonobo”, sau „cimpanzeul-pitic”. Spre deosebire de cimpanzeii obişnuiţi, bonobo are faţa neagră, urechile mici şi picioarele lungi. Aceste maimuţe umblă frecvent în poziţie verticală şi au o cultură a matriarhatului şi a egalitarismului. Aceste trăsături specifice au făcut ca, începând din 1929, să fie considerate o specie distinctă. Cel mai neobişnuit comportament al acestor primate este bunul lor obicei de a mângâia indivizii care sunt trişti. De fapt, când un bonobo identifică un membru trist al grupului, încearcă să-l scoată din tristeţe cu îmbrăţişări pline de afecţiune – o combinaţie de gesturi de mângâiere şi de despăduchere. Savanţii au observat că acest comportament este eficient, deoarece maimuţele deprimate fac mai puţine acţiuni care indică stresul, cum ar fi scărpinatul sau despăducheatul compulsiv.

În exemple ca acestea putem vedea marca distinctă a lui Dumnezeu în creaturile Sale. Şi mai important este faptul că fiinţa umană are abilitatea mult mai complexă decât la oricare animal ca să îi încurajeze şi să îi mângâie pe alţii. Biblia redă numeroase mesaje care fac apel la prietenie (Proverbele 17:17; 27:9; 1 Tesaloniceni 5:11). Versetul de astăzi vorbeşte despre o situaţie specială când un prieten adevărat îşi continuă acţiunea de mângâiere chiar şi atunci când cel rănit a uitat de Dumnezeu.

În poezia sa, Iov descrie ostilitatea prietenilor faţă de el: „ca un pârâu, ca albia pâraielor care trec. Un sloi le tulbură cursul, zăpada se grămădeşte pe ele; vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui şi li se usucă albia” (v. 15-17). El mai spune că prietenilor le este frică să îl ajute (v. 21). Ei sunt prezenţi numai atunci când le convine.

Chiar aşa se şi întâmplă – inclusiv în comunităţile religioase – când un membru se retrage din prezenţa lui Dumnezeu. Ceilalţi membri îl blamează, îl resping şi, cu siguranţă, nu fac nimic să îl încurajeze. Probabil că aceştia se tem să nu se „contamineze” de prezenţa păcătosului sau că nu vor şti să răspundă la întrebările celui înstrăinat. Poate că se tem că Dumnezeu i-ar putea părăsi pentru că se află pe un teren „primejdios”. Nimic nu poate fi mai puţin adevărat. Isus i-a primit pe păcătoşi şi a stat cu ei la masă. Isus însuşi l-a invitat pe Levi Matei, un vameş renumit.

Astăzi încearcă să încurajezi pe cineva care are nevoie să fie încurajat. Nu contează dacă este bun sau rău, dacă se potriveşte sau nu ideilor tale. Răspunde la invitaţia lui Dumnezeu de a-i oferi susţinere aproapelui tău. Vei găsi prietenie şi satisfacţie dacă faci ce zice Dumnezeu.

Julian Melgosa și Laura Fidanza
Julian Melgosa și Laura Fidanza
Aceste meditaţii zilnice sunt pe teme care îţi pot consolida stima de sine şi relaţiile de familie, dar te pot şi ajuta să-ţi cristalizezi valorile. Mai mult, aceste mesaje te vor sprijini în lupta cu anxietatea sau cu depresia, trăind cu certitudinea salvării prin harul lui Dumnezeu. Autorii sunt doi psihologi creştini cu experienţă, care oferă citate şi promisiuni biblice adecvate pentru îngrijorările şi durerile cotidiene, ce pot fi diminuate prin influenţa divină a Sfintelor Scripturi.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor