Nicio problemă când nimic nu pare promițător

„Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe?” Zaharia 4:10

Noi, oamenii, suntem foarte tentați să ne evaluăm unii pe alții sau pe noi înșine prin comparare.
 
Ceea ce are prietenul meu, poate deveni exact ceea ce îmi lipsește pentru a mă simți valoros; ceea ce știu eu să fac este suficient pentru a privi de sus spre oricine nu are abilitățile mele; și tot așa la nesfîrșit, strivim pe unii de la înălțimea performanței noastre sau ne simțim dezarmați în fața perfecțiunii altora.
 
Am citit o poveste simplă, dar reprezentativă pentru situația aceasta a evoluțiilor noastre diferite. Un grădinar a plantat două semințe, una de ferigă, alta de bambus. A avut grijă de ele, le-a dat apă.
 
În același an feriga a crescut repede și a acoperit pamântul cu frunzele ei. Dar din sămânța de bambus…nu a ieșit nimic…
 
Anul viitor, feriga a crescut și mai mare, și mai stufoasă, dar din sămânța de bambus…tot nimic!
 
Situația s-a repetat patru ani la rând, dar în al cincilea an, o mlădiță verde a străpuns timid pământul, evident, mult mai mică decât feriga bogată. Numai că în câteva luni bambusul s-a înălțat mereu, neoprindu-se din crescut, depășind 30 de metri.
 
Dacă am fi evaluat dezvoltarea din sămânța de bambus în primul an, am fi crezut că este un mare eșec, iar anii umători nu ar fi putut decât confirma eșecul, cu atât mai mult cu cât aveam în față verdeața din ce în ce mai robustă a ferigii.
 
Unele începuturi par mai slabe dacă este să le măsurăm cu altele sau chiar cu asteptarile uriașe ale noastre sau ale altora. Dar un început slab nu înseamnă că rezultatul nu poate să fie unul absolut colosal. Evident, cu condiția de a nu renunța, de a nu (ne) descuraja, de a continua în propriul ritm și după propriile capacități.
 
Cine disprețuiește ziua începuturilor slabe?! Pot fi câțiva, dar sper să nu fiu eu, sper să nu fii tu, și, cu siguranță, nu este Dumnezeu! El crede în noi, ne oferă suportul Său absolut pentru a așeza cărămidă cu cărămidă până la desăvârșita asemănare cu Chipul Său!

Larisa Stamatie, Ghid – Conferința Transilvania de Nord

Explo
Explo
Exploratorii iubesc oamenii, natura și pe Dumnezeu. Ei își dezvoltă spiritul de aventură prezent în orice adolescent, prin drumeții, îndemânări, hobbyuri în întâlniri săptămânale ale cluburilor. Scopul lor este să-și formeze caractere nobile și personalitatea demnă și utilă familiei, societății și lui Dumnezeu.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor