Vom mânca din pomul vieții

Celui ce va birui îi voi da sâ mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu. (Apocalipsa 2:7)

Având în vedere revenirea în curând a Domnului, cât de zeloşi ar trebui să fim în formarea de caractere în asemănare cu caracterul divin? „Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, începutul şi Sfârşitul. Ferice de cei ce îşi spală hainele ca să aibă drept la pomul vieţii şi să intre pe porţi în cetate!” (Apocalipsa 22:13,14). Nu este acesta un lucru pentru care merită să te lupţi? Dacă pierdem cerul, pierdem totul, şi nimeni dintre noi nu-şi poate permite lucrul acesta. Dacă păstrăm în atenţia noastră bucuria veşnică ce îl aşteaptă pe biruitor şi încrederea în Hristos, în timp ce ne luptăm pentru desăvârşirea caracterului, crezi că vom fi nefericiţi? Vom fi oare nefericiţi dacă vom urma exemplul Domnului Hristos de slujire şi de renunţare de Sine? (…)

Noi căutăm viaţa care să fie pe măsura vieţii lui Dumnezeu; de aceea natura noastră trebuie să fie adusă în armonie cu voinţa lui Dumnezeu. Trebuie să ne dirijăm astfel viaţa încât să putem merge cu încredere la Dumnezeu şi, deschizându-ne inimile înaintea Lui, să-l spunem nevoile noastre, crezând că El aude şi că ne va da harul şi puterea de a îndeplini principiile Cuvântului lui Dumnezeu. Ceea ce noi ne dorim este cerul, coroana biruitorului, intrarea prin porţile cetăţii lui Dumnezeu, dreptul de a mânca din pomul vieţii, din mijlocul Paradisului lui Dumnezeu. Noi dorim să-L vedem pe împărat în toată frumuseţea Lui. Apoi să păstrăm zilnic ochii aţintiţi asupra lui Hristos, perfecţiunea caracterului omenesc, şi, prinzându-ne bine de El, vom avea tăria divinităţii, care să ne ajute în biruirea oricărei tendinţe şi dorinţe rele. (Manuscript 87,1909)

Mulţumesc lui Dumnezeu pentru viaţa mea. (…) Am o credinţă ce priveşte în viitor şi vede pomul vieţii. Pe el cresc fructe preţioase şi frunzele pomului sunt pentru vindecarea neamurilor. Nu vor mai fi inimi frânte, nu va mai fi tristeţe, nu vor mai fi păcate, nu vor mai fi necazuri, nu va mai fi suferinţă în împărăţia slavei. (Review and Herald, 23 decembrie 1884)

Ellen White
Ellen White
Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor