Iosif, un domn creștin

Domnul a fost cu losif şi Şi-a întins bunătatea peste el. L-a făcut să capete trecere înaintea mai-marelui temniţei.” (Geneza 39:21)

Iosif a considerat vânzarea sa în Egipt drept cel mai mare dezastru ce a putut cădea asupra lui, dar a văzut necesitatea de a se încrede în Dumnezeu aşa cum nu s-a încrezut niciodată pe vremea când era ocrotit de iubirea tatălui său. Iosif L-a adus pe Dumnezeu cu el în Egipt, şi faptul acesta s-a văzut clar prin comportamentul său optimist în mijlocul necazului. După cum chivotul lui Dumnezeu i-a adus odihnă şi prosperitate lui Israel, tot aşa acest tânăr iubitor şi temător de Dumnezeu a adus o binecuvântare în Egipt. Aceasta s-a manifestat într-un mod atât de semnificativ, încât Potifar, în casa căruia slujea, a pus toate binecuvântările sale pe seama acestui sclav cumpărat. (Youth’s Instructor, 11 martie 1897)

Religia lui losif i-a făcut temperamentul plăcut, iar compasiunea faţă de fiinţele omeneşti – caldă şi puternică, în ciuda tuturor încercărilor sale. Sunt şi unii care, dacă simt că nu sunt folosiţi în mod corespunzător, devin irascibili, ingraţi, ursuzi şi nebinevoitori în cuvinte şi comportament. Ei cad descurajaţi şi sunt plini de ură. Dar losif era un creştin. Imediat ce a intrat în viaţa sa de detenţie, a transpus în tot ceea ce făcea toată strălucirea principiilor sale creştine; a început să se facă de folos altora. A pătruns în necazurile celor care erau închişi cu el. El era prietenos pentru că era un adevărat gentleman creştin. Dumnezeu îl pregătea, prin această disciplinare, pentru o poziţie de mare responsabilitate, onoare şi utilitate, iar el era dispus să înveţe. S-a supus cu plăcere lecţiilor pe care Domnul dorea ca el să le înveţe. A învăţat să poarte un jug din tinereţe. A învăţat să conducă învăţând mai întâi el însuşi să fie supus. (…)

Rolul jucat de losif în perioada petrecută de el în închisoarea întunecoasă a fost elementul care, în cele din urmă, l-a ridicat la prosperitate şi onoare. A fost planul lui Dumnezeu ca el să obţină o experienţă prin ispitiri, adversitate şi greutăţi, care să-l pregătească pentru a ocupa o poziţie înaltă, losif şi-a dus religia cu el pretutindeni şi acesta a fost secretul fidelităţii sale de neclintit. (CBAZŞ, vol. 1, p. 1097)

Ellen White
Ellen White
Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor