Credincioșia lui Elisei a fost răsplătită

llie a plecat de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Safat, arând înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, şi el era cu a douăsprezecea, llie s-a apropiat de el şi şi-a aruncat mantaua pe el. (1 Împăraţi 19:19)

Profetul llie era aproape să-şi încheie lucrarea pe pământ. Trebuia să fie chemat un altul, care să ducă mai departe lucrarea pentru acel timp. În călătoria sa, llie a fost îndreptat spre nord. (…) Oriîncotro privea llie, pământul îi aparţinea unui singur om – un om care nu îşi plecase genunchiul înaintea lui Baal, un om a cărui inimă rămăsese întreagă în slujba lui Dumnezeu. (…) Proprietarul terenului era Safat. (…)

Atenţia lui llie a fost atrasă de Elisei, fiul lui Safat, care, împreună cu slujitorii, ara cu doisprezece boi la jug. El era educator, director şi muncitor. Elisei nu trăia în cetăţile supraaglomerate. Tatăl său era un lucrător al pământului, un fermier. Elisei şi-a primit educaţia departe de stricăciunea oraşului şi a curţii regale. El fusese educat în practica simplităţii şi a ascultării de părinţi şi de Dumnezeu. (…) Şi, deşi avea un spirit blând şi liniştit, Elisei nu avea un caracter schimbător. El avea integritate, credincio-şie, dragoste şi frică de Dumnezeu. Avea caracteristicile unui conducător, dar şi blândeţea unuia care era gata să slujească. Mintea lui se instruise în lucrurile mici ca să fie credincios în tot ceea ce i-ar fi fost încredinţat, astfel că, dacă Dumnezeu avea să-l cheme să lucreze mai direct pentru El, să fie pregătit să audă vocea Lui.

Ambianţa căminului lui Elisei era aceea de belşug, de bogăţie; dar el şi-a dat seama că, pentru a obţine o educaţie cât mai completă, trebuia să fie un muncitor constant în orice lucrare care trebuia făcută. El nu acceptase să fie, în price privinţă, mai puţin cunoscător decât oricare dintre slujitorii tatălui său. Învăţase mai întâi cum să slujească, ca să poată şti apoi cum să conducă, să instruiască şi să poruncească. (Youth’s Instructor, 14 aprilie 1898)

Elisei a rămas în locul lui llie. Şi el, care fusese credincios în cele mai mici şi mai neînsemnate lucruri, s-a dovedit credincios şi în cele mari. (Educaţie, p. 57)

Ellen White
Ellen White
Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentRoua
Articolul următorDebora