„Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine.” – Romani 12:21
Într-un articol din ziar a fost descrisă o întâmplare în care un domn, pe nume John, îşi terminase de zugrăvit casa. Era cea mai frumoasă casă de pe stradă, având o faţadă cu o culoare deosebită. Câteva zile mai târziu, cineva a scris pe pereţi şi a desenat grafiti peste tot. Proprietarul casei s-a gândit mult care dintre vecini putea să-i facă aşa ceva. Cu siguranţă este o răzbunare sau o manifestare de ură rasială. Cuiva nu-i plăcea că el, un om de culoare, locuieşte în acea zonă.
În acele momente, era plin de furie; iar după ceea ce i s-a întâmplat, avea tot dreptul! După câteva zile, a aflat că desenele au fost făcute de un băiat de 11 ani, al unui vecin. Acesta n-a avut nicio altă intenţie prin desenele sale, ci şi-a manifestat numai o zburdălnicie copilărească.
Domnul John, în loc să declanşeze un întreg proces, a decis să-l cunoască mai bine pe acel copil şi să se împrietenească cu el. Nu ştia care avea să fie reacţia copilului, dar a hotărât să încerce să facă totul pentru a deveni prieteni. În loc să-l reclame la poliţie, domnul John l-a invitat pe acest copil în biroul său şi a început să-l înveţe să lucreze la computer.
Poza care însoţea articolul din ziar, îl prezenta tocmai pe acest copil şezând la biroul proprietarului casei pe care o mâzgălise mai înainte. Reporterul l-a întrebat ce are de spus despre grafiti. Copilul şi-a plecat capul şi a spus în şoaptă: „Îmi pare rău de asta! Nu ştiu de ce am mâzgălit casa, dar acum domnul John este prietenul meu şi mă învaţă cum să folosesc computerul!”
articol preluat de pe Gândul de dimineață – 14.12.2016 – solascriptura.ro
