„Limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.” – Iacov 3:8
Într-o zi din septembrie 1978, Gheorghi Markov, un scriitor bulgar emigrant, care locuia la Londra şi lucra pentru BBC World Service, aştepta liniştit un autobuz. Deodată, împins de un străin, care-şi ceru scuze pentru a-l fi împuns cu umbrela, Markov a simţit o durere ascuţită în picior. Internat pentru o boală misterioasă, pacientul, muribund de-acum într-un spital, le-a descris doctorilor incidentul.
La patru zile după incident, Markov a murit. Examinarea coapsei sale a pus în evidenţă o înţepătură minusculă şi resturile unei capsule umplute cu ricină, o otravă puternică extrasă din sămânţa de ricin. Umbrela înfipsese pur şi simplu capsula în corpul lui Markov.
Într-un interviu din 1993, Oleg Kalughin, fost ofiţer KGB, a arătat că el primise ordin de la superiorii săi să acorde asistenţă tehnică poliţiei secrete bulgare în vederea asasinatului respectiv. Din alte informaţii reiese că această sarcină, împreună cu alte ajutoare trimise de KGB, a fost trasată ca răspuns la o solicitare a lui Tudor Jivkov, şeful Partidului Comunist Bulgar, care dorea să se debaraseze de Markov şi de alţi emigranţi disidenţi care-l criticau în Vest.
Enciclopedia războiului rece – Thomas Parish
articol preluat de pe Gândul de dimineață – 24.09.2016 – solascriptura.ro