Gândul de dimineață – 11.07.2016 – solascriptura.ro

     „Cine a făcut proorocii ca Mine de când am făcut pe oameni din vremile străvechi? Să vestească viitorul şi ce are să se întâmple!” – Isaia 44:7
    Augusta Byron, cunoscută acum sub numele mijlociu de Ada, fiica celebrului poet Lordul Byron, avea să devină cunoscută ca fiind primul programator. Ada s-a căsătorit cu William King, care a ajuns conte de Lovelace şi cu care a avut trei copii. Dar ea nu era mulţumită de viaţa casnică şi voia să-şi urmeze pasiunea pentru matematică. L-a întâlnit pe inventatorul Charles Babbage, care petrecuse ultimele două decenii născocind aparate de calcul. Iar pe la mijlocul anilor 1830 a început să lucreze la un proiect care-i va ocupa tot restul vieţii: crearea unui computer cu adevărat programabil, capabil să execute secvenţe complexe de calcule – Motorul Analitic.

    Designul lui Babbage anticipa componentele majore ale computerelor moderne: noţiunea unei unităţi centrale de procesare (fabrică, o numise Babbage), a unei memorii cu acces aleatoriu (RAM) şi a software-ului care va controla maşina.

    Colaborarea dintre cei doi va duce la unul dintre documentele fondatoare din istoria computerelor. Un italian scrisese un eseu despre invenţia lui Babbage; Ada, la sugestia unui prieten, a tradus eseul în engleză, la care a adăugat o serie de note extinse de subsol pe care le-a ataşat lucrării italianului. Aceste note se vor dovedi chiar mai valoroase şi influente decât textul original adnotat. Ele conţineau o serie de seturi de instrucţiuni elementare care puteau fi folosite pentru a realiza calculele Motorului Analitic. Acestea sunt considerate acum primele exemple de software funcţional publicate vreodată, deşi maşinăria care putea rula acest cod nu a fost construită decât după un secol.

    Ideea lui Babbage şi notiţele Adei Lovelace erau atât de mult înaintea vremurilor lor, încât nimeni nu a înţeles exact ce făcea maşinăria lui Babbage şi, pentru un timp, ideile celor doi au fost pierdute în istorie. Majoritatea conceptelor lui Babbage au fost redescoperite 100 de ani mai târziu, în anii 1940, când au fost construite primele computere funcţionale pe bază de electricitate şi tuburi vidate în loc de aburi. Noţiunea unui computer ca unealtă capabilă să producă cultură, pe lângă calcule, nu a devenit populară până în anii 1970.

    Business Magazin

    articol preluat de pe Gândul de dimineață – 11.07.2016 – solascriptura.ro

    Sola Scriptura
    Sola Scripturahttp://solascriptura.ro
    Gânduri preluate de pe site-ul SolaScriptura.ro

    Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

    Publicate astăzi